Trasee

Localitatea Prundu Bargaului este situata la poalele de sud-vest ale Muntilor Bargau si la cele de nord-est ale Muntilor Caliman, in zona de confluenta a raului Bargau cu Bistrita ardeleana, la 23 km nord de orasul Bistrita, resedinta judetului Bistrita-Nasaud.

Comuna Prundu Bârgăului, ca de altfel întreaga Vale a Bârgăului constituie un minunat colţ de ţară unde se pot practica drumeţii, oaspeţii se pot relaxa prin mişcare într-un aer ozonat, curat şi vindecător.

Clienții potențiali au ocazia să viziteze urmatoarele puncte turistice:

-          Monumentul eroilor din centru, ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale; https://maps.app.goo.gl/e2GqWk1iVEKrhV6q6

-          Biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”, construcție 1837 - https://maps.app.goo.gl/Ne1R39ejQLULGyKn6

-          Troiţa de pe Strada Martirilor, închinată celor 7 persoane ucise în septembrie 1944, de către trupele maghiare în retragere;

-          Releul de televiziune de pe Heniu; https://maps.app.goo.gl/zTyiMSSMbrs7CzmZ8

-          Parcul cu castani https://maps.app.goo.gl/rxgniwxfoa1Bcvmh8

-          Moara veche de 200 de ani

-          Cazane de fiert ţuică (distilerii);

-          Case ţărăneşti cu minunate aranjamente populare locale;

Monumentul eroilor din centru a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Monumentul a fost ridicat, dezvelit şi sfinţit în anul 1998 și este dedicat memoriei celor 704 eroi de pe Valea Bârgăului căzuţi pe câmpurile de luptă.

Troiţa de pe strada Martirilor este închinată celor 7 persoane ucise în septembrie 1944 de către trupele maghiare în retragere. Horthyştii au executat un grup de 7 români din Prundu Bârgăului, şase bărbaţi şi o fată pentru vina de a fi români. Acestor martiri li s-a ridicat în anul 1944, la locul execuţiei, o troiţă confecţionată din lemn de stejar și sculptată cu motive populare.

Biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”, din Prundu Bârgăului a fost construită în 1837 de localnici, din piatră de râu, cu ajutorul fondurilor grănicereşti. Ea a fost făcută după modelul unei biserici catolice din Viena însă poziţia altarului nu este spre est, spre Răsărit ci spre nord vest. Această orientare a fost impusă de organele locale austro-ungare pentru a putea intra armata în biserică direct din şoseaua care făcea legătură între Ardeal şi Bucovina.

Biserica din centrul localității adăposteşte în pod, în timpul verii o colonie de 1000 de femele de lilieci din specia Myotis myotis – Liliacul Mare Comun. Femelele revin în podul Bisericii în fiecare primăvară iar toamna pleacă și se adăpostesc în peşteri, să hiberneze. Localnicii protejează micuțele animăluțe care nu fac rău nimănui și au instalat la intrarea în biserică un panou unde demontează câteva mituri – liliecii nu sunt vampiri și nici nu se prind în păr, ei protejează zona de insectele dăunătoare.

Cel mai înalt vârf din Munții Bârgăului este Heniu Mare – 1611 m. Aici se află și releul de televiziune, o construcție impresionantă relizată în perioada 1974 – 1977. Clădirea releului din vârful Heniu este considerată lucrarea de cea mai mare dificultate de acest gen din Transilvania fiind depuse eforturi extraordinare pentru constuirea imobilului cu două etaje și a turnul care are 74 de metri.

arcul cu castani era locul în care oprea Poștalionul. Oraşele și comunele mari prin care trecea poştalionul erau obligate să asigure caii de schimb, pentru o deplasare mai rapidă, dar şi găzduirea şi cinstirea călătorilor. La Prund, era ultima oprire a poștalionului în drum spre Bucovina, spațiul vechii piețe din parcul cu castani fiind pe acele vremuri locul unde se schimbau caii poștalionului.

O moară veche de 200 de ani, păstrată impecabil și în perfectă stare de funcționare poate fi văzută și astăzi la Prundu Bârgăului. Sătenii macină și acum grânele iar pâinea, plăcintele și cozonacii, produsele tradiționale specifice zonei, impresionează orice turist care ajunge aici.

Sătenii de pe Valea Bârgăului sunt renumiţi pentru faimoasa ţuică de Bârgău (jinars de Bârgău) . Ţuica e distilată de două ori și e apreciată atât pentru tăria cât şi pentru aroma ei fină. Cazanele în care se fierbe ţuica – “velnițe” sunt o prezenţă la familiară pe Valea Bârgăului și e binevenit oricine vrea să guste țuica.

Case ţărăneşti, cu minunate aranjamente populare, sunt mândria localității. Bârgăuanii susţin că au cel mai frumos port popular, cele mai frumoase cergi, cindeauă, covoare. O bună parte din locuințele de pe Valea Bârgăului păstrează încă “Casa de parade”- camera specială, curată unde erau așteptați oaspeții iar familia o folosește pentru diferite ceremonii și sărbători. Acolo se țin cele mai frumoase țesături, ștergare, fețe de masă, fețe de pernă, cergi și țoluri, icoane, dar și lada de zestre a fetelor de măritat.

Având în vedere creșterea numărului de persoane intereSATe de activitățile în natură, se consideră oportună investiția într-un tip de servicii care conferă pe de o parte confortul și siguranța clientului de a putea ajunge în mijlocul naturii într-un timp mult mai scurt și de a explora un număr ridicat de zone într-un timp mai scurt, datorită capacității de deplasare ridicată a trotinetelor pe terenurile accidentate, decât ale altor mijloace de transport care pot ajunge în locurile respective, luând în calcul traseul nefavorabil.

Având în vedere creșterea numărului de persoane interesate de activitățile în natură, se consideră oportună investiția într-un tip de servicii care conferă pe de o parte confortul și siguranța clientului de a putea ajunge în mijlocul naturii într-un timp mult mai scurt și de a explora un număr ridicat de zone într-un timp mai scurt.

Având în vedere creșterea numărului de persoane interesate de activitățile în natură, se consideră oportună investiția într-un tip de servicii care conferă pe de o parte confortul și siguranța clientului de a putea ajunge în mijlocul naturii într-un timp mult mai scurt și de a explora un număr ridicat de zone într-un timp mai scurt, datorită capacității de deplasare ridicată de tip biciclete  pe terenurile accidentate, decât ale altor mijloace de transport care pot ajunge în locurile respective, luând în calcul traseul nefavorabil. Insa pot si puncte turistice ,vom ilustra mai jos acestea.

Iar in ceea ce priveste Ruta Tasuleasa-Bistrita-Bargaului avem urmatoarele informatii :

Traseul: traseu cu dificultate medie. Peisajul mioritic își spune cuvântul la începutul traseului până la coborârea în șoseaua DN17, care se traversează o dată, după care

parcurge o cărare la câțiva metri pe lângă șosea, apoi o ușoară urcare din Mureșenii Bârgăului spre Brazii Buni, care se întinde pe o durată de două ore, oferind multiple

puncte de belvedere.

Diferență de nivel: 545 m

Locuri critice: Chiar dacă există un indicator special la trecerea de pietoni, aceasta este nouă și va necesita o atenție sporită la traversarea șoselei, iar în vârful muntelui, la Brazii Buni, ar fi de preferat să fim informați în legătură cu starea vremii deoarece nu sunt prea multe locuri de adăpost pe timp de furtună, până la coborârea în sat. Pe parcurs sunt mai multe stâne. În mod normal ciobanii își strigă câinii înapoi, dar drumețul nu trebuie să se teamă de ei (ignorare, vorbă bună sau chiar strigătul specific pentru câinii de stână).Peisaj: Până la Valea Străjii, de la Tășuleasa, sunt priveliști uimitoare, cu gospodării tipice Bârgaielor și ciobani care îmbie cu urdă și caș. În a doua parte a traseului, după DN17, în circa patru kilometri, revine peisajul feeric de dinainte într‑o ușoară urcare, iar ochii nu se mai satură de frumusețile naturale care se dezvăluie. Valea Străjii: posibilitatea de campare pentru posesorii de corturi, restaurante și locuri de odihnă amenajate;

Bistrița Bârgăului: Pensiunea Ony: 12 paturi, 70 lei/persoană, dispune de bucătărie, piscină, terasă, cazare și mic dejun cu rezervare în prealabil la tel. 0723 193 925

(Popandron Felicia).

Casă de oaspeți, 6 locuri, baie comună, rezervări la tel. 0745 840 317 (Tatiana Rusu);

Punct Gastronomic Local Maria Bidian, nr. 24, meniu tradițional,mic dejun și cină la cerere.

De la Tășuleasa Social (1) punct de plecare , urmând traseul Drumului Romanilor, Via Transilvanica merge în stânga înspre muntele numit Zâmbroaia, pe dosul căruia duce traseul. Pe drumuri demunte, umbrite de coroanele molizilor, priveliștea pare ireală. Din punctul cel mai înalt din dosul Zâmbroaiei, după ce trece de câteva gospodării de vară a unor țărani din Bârgaie,drumul din piatră, improvizat, pare că se topește, transformându‑se într‑o cărare care șerpuiește în coborâre la dreapta, făcând o curbă „ac de păr”. Înaintând pe această cărare,

se poate observa în partea stângă maiestuosul munte, Căsaru, cu curbe de nivel aproape feminine. Pe marginea cărării sunt stâne și pășuni, după care gospodăriile încep să apară

mai des, dând senzația unui minuscul sătuc de munte, fără nume, ascuns de neliniștea și larma șoselei naționale, DN17. După o coborâre în stânga printre casele tipice zonei, timp

 de trei kilometri urmează o coborâre ușoară pe un drum pietruit,trecerea de pietoni care traversează șoseaua. Cărarea o ia la dreapta, paralel cu drumul, dar la o distanță sigură față de acesta. Traseul traversează două pâraie reci, de munte, printr‑o pădurice rară până ce în fața ochilor apare vestita zonă cu restaurantul „Valea Străjii” (2) unde se poate servi renumita ciorbă de burtă, „cea mai bună din lume”. Traseul trece pe valea Râului Bârgău, neschimbând direcția, prin locul de camping cu același nume, unde se află și câteva locuri de odihnă. Timp de aproximativ doi kilometri, Valea Bârgăului nu este foarte spectaculoasă și șanse de umbră nu se prea ivesc până la podul

Blajului. Urmează o urcare în partea stângă a podului pe drumul care se află deja în satul Mureșenii Bârgăului. Marcajele VT conduc prin încă o mică parte a satului, care include

circa 30 m de asfalt, pe șosea de unde mai apoi, se merge în stânga, pe un drum pietruit care urcă ușor, înălțându‑se încet‑încet, deasupra satului. Gospodăriile devin mai răzlețe,

drumul devine cărare, oamenii din ce în ce mai curioși, până în vârf de deal, la Brazii Buni. De acolo, mai urmează circa patru kilometri de coborâre ușoară, până la cazarea

din Bistrița Bârgăului (3). Pe drum în jos, se poate admira cum se întinde satul , lung până atinge muntele care îl desparte de lacul de acumulare Colibița.